Flora Deltei
Cercetarile recente au dus la identificarea a 955 specii de cormofite spontane, reprezentând:
- elemente eurasiatice (28%)
- estice (24%)
- europene (14%)
- cosmopolite si adventive.
Din punct de vedere ecologic numai un sfert dintre specii (26%) sunt legate de mediul acvatic (hidrofile, higrofile si higromezofile), restul fiind mezofile, xerofile, eurifile, halofile, psamofile. Nota dominanta o dau stuful, papura, salciile, plantele plutitoare (nuferii, cornacii, cosorul). In delta îsi gasesc refugiul o serie de specii rare, cum sunt : Ephedra distachya, Carex colchica, Nymphaea candida, Convolvulus persicus.
Vegetatia
In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina stuficola, care ocupa cca. 78% din suprafata totala. Principalele specii stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii. Vegetatia de saraturi ocupa 6% din total, dezvoltându-se pe soluri saliniazte si solonceacuri marine.
Specificul este dat de prezenta spciilor : Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zavoaiele sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6% din totalul suprafetei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristica peisajului. Intâlnim patru tipuri de zavoaie : zavoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase, sunt inundate cea mai mare parte a anului si sunt formate mai ales din Salix alba si Salix fragilis; pe grindurile mai înalte cresc zavoaile formate din Salix alba, Populus alba, Populus canescens; pe grindurile fluviatile cele mai înalte cresc zavoaie foarte rar inundate formate din plop (Populas canescens si P.alba), la care se adauga speciile plantate : plopul negru hibrid, artarul american si frasinul de Pensilvania ; un tip de zavoi mai rar este arinisul (predomina Alnus glutinosa) care apare pe grindurile fluviatile din delta marina. Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa este extinsa pe 3% din totalul deltei, dezvoltându-se mai ales pe câmpurile marine Letea, Caraorman si Saraturile.Sunt specifice speciile Festuca bekeri, Secale sylvestris, Carex colchica, Ephedra distachya.
Vegetatia pajistilor mesofile de grind se dezvolta pe cca. 3% din totalul suprafetei deltei, în special pe pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice. Predomina Glyceria maxima, Elytrigia repens. Vegetatia acvatica din ghioluri, balti si japse ocupa 2% din totalul deltei. Pentru vegetatia submersa sunt specifice speciile Ceratophyllum submersum, Myriopyllum verticillatum, Potamogeton sp., Helodea canadensis.Vegetatia plutitoare este mai variata. Predomina Lemna minor, Salvinia natans, Spirodela polyrrhiza, Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nuphar luteum, Trapa natans. Vegetatia emersa este dominata de stuf (Phragmites australis), papura (Typha latifolia si T. angustifolia), pipirig (Schoenolectus lacustris). Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile câmpurilor marine sau pe cele de pe tarmurile marine active se extind numai pe 1% din totalul suprafetei deltei si sunt dominate de Tamarix ramosissima, Elaeagnus angustifolia, Hippophae rhamnoides. Padurile de câmpurile marine Letea si Caraorman sunt sleauri de silvostepa, numite local hasmace, cu stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), stejar pedunculat (Q. robur), frasin (Fraxinus angustifolia), plop tremurator (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacea), si cu plantele agatatoare Periploca graeca, Vitis silvestris, Hedra helix. Reprezinta nmai 0,8% din totalul suprafetei Deltei Dunarii.
Plaurul
Formatiune specifica stufariilor masive, plaurul este un strat gros de 1 ? 1,6m format dintr-o împletitura de rizomi de stuf si de radcini ale altor plante acvatice în amestec cu resturi organice si sol. Initial fixat, plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor si baltilor transformându-se în insule plutitoare cu diferite marimi care, împinse de vânt, se deplaseaza pe suprafata apei.
Vegetatia plaurului difera de restul stufariilor. Stuful (Phragmites australis) se dezvolta aici în cele mai bune conditii, fiind mai înalt si mai gros. Alaturi de stuf întâlnim rogozul, menta, feriga de apa (Nephrodium thelypteris), cucuta de apa, troscotul, salcia pitica, precum si plantele agatatoare Calystegia sepium si Solanum dulcamara. Pe plaur se formeaza coloniile de pelicani comun si cret. Tot pe plaur traiesc porcul mistret, câinele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea.